Marea Unire-1918

 1 decembrie  este ziua naţională a României. Alegerea acestei zile face trimitere la unirea Transilvaniei şi Banatului cu România în 1918, respectiv la proclamaţia de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918.
Marea Unire  din 1918 reprezintă o succesiune de acte cu caracter democratic şi popular, prin care teritoriile româneşti aflate sub stăpânirea altor state au ales, la sfârşitul primului război mondial, unirea cu Regatul României.

Realizarea României Mari prin unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Vechiul Regat a fost rezultatul acţiunii românilor în condiţiile favorabile create de sfârşitul Primului Război Mondial, când
 Imperiul Ţarist şi cel Austro-Ungar dispăreau de pe harta Europei.

Unirea Basarabiei cu România
(27 martie 1918)

Basarabia (așa cum fusese definită în cadrul administrației țariste în 1812 la Tratatul de la București) s-a constituit ca Republică Democrată Moldovenească în primăvara anului 1917 proclamându-și întâi autonomia, apoi independența față de Rusia, și după câteva luni unirea cu Regatul României, în cadrul căruia a constituit o provincie.

Ca urmare a izbucnirii Revoluţiei Ruse din 1917, Basarabia, aflată sub stăpânirea Imperiului Rus din 1812, şi-a proclamat mai întâi autonomia şi s-a proclamat ca Republica Democratică Moldovenească, independentă (2 decembrie 1917). Ameninţată de bolşevici, care intenţionau să o anexeze noului stat sovietic, Basarabia a chemat în ajutor trupele româneşti.

 Ca urmare, Rusia a rupt relaţiile diplomatice

  cu România (13 ianuarie 1918) şii-a confiscat tezaurul (adăpostit în Rusia încă din momentul intrării României în

 Primul Război Mondial). În 27 martie 1918, Sfatul Ţării

 (al cărui preşedinte era Ion Inculeţ), a votat, cu majoritate, 

unirea Basarabiei cu România, regiunea devenind astfel prima provincie unită cu ţara.

Unirea Bucovinei cu România
(28 noiembrie 1918)

Unirea Bucovinei cu România reprezintă o serie de evenimente politice care au culminat cu votarea în unanimitate de către Congresul General al Bucovinei, pe data de 15 noiembrie 1918, a unirii fostului Ducat al Bucovinei cu Regatul României.

Bucovina,  fusese anexată încă din 1775 de Imperiul Austriac şi era revendicată, în 1918, atât de Austria, cât şi de Ucraina. Pe 27 noiembrie, la Cernăuţi s-a creat un Consiliu Naţional Român, al cărui preşendinte a fost ales Iancu Flondor. La propunerea lui, organismul nou creat a proclamat dorinţa românilor din provincie de a se uni cu ţara-mamă, iar pe 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a votat în unanimitate unirea acesteia cu România.

Unirea Transilvaniei cu România
(1 decembrie 1918)

Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă Ziua Națională a României celebrată anual ca zi națională din 1990. Sărbătoarea comemorează Adunarea de la Alba Iulia și unirea provinciilor Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Sătmar cu Regatul României.Transilvania (inclusiv regiunile Banat şi Maramureş) a fost ultima provincie românească unită cu Regatul României, actul în sine fiind precedat de acţiuni politice susţinute din partea reprezentanţilor partidei naţionale. Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor a activat în sprijinul idealului naţional, la 12 noiembrie 1918 constituindu-se Consiliul Naţional Român Central. Printre alţii, din acesta au făcut parte şi reprezentanţi ai Partidului Naţional Român (de ex. Vasile Goldiş şi Alexandru Vaida-Voievod). Consiliul s-a numit ulterior Mare Sfat al Naţiunii din Transilvania şi Ungaria. În 22 decembrie 1918, Consiliul Naţional Român Central a anunţat la Budapesta că va prelua puterea deplină în Transilvania şi s-a hotărât organizarea Marii Adunări Naţionale  de la Alba Iulia. Aceasta a avut loc la 1 decembrie 1918. Adunarea a reunit 1228 de delegaţi aleşi şi peste 100 000 de oameni veniţi din toate colţurile Transilvaniei, dar şi din toate celelalte provincii româneşti, care şi-au afirmat hotărârea de unire cu patria-mamă. Se încheia astfel făurirea statului naţional unitar român.

Ştiaţi că?

•Elena Alistar este singura femeie care a făcut parte din Sfatul Ţării, organul care a unit Basarabia cu România.

•Oraşul Jimbolia, împreună cu alte câteva comune bănăţene din judeţul Timiş, au intrat în componenţa României abia în anul 1924, după ce România a convenit cu Regatul Sârbilor un schimb teritorial.

•Tezaurul României a fost confiscat de Rusia bolşevică ca răspuns la intrarea Armatei române în Basarabia la 20 ianuarie 1918.

•Pentru a împiedica Unirea Banatului cu România, cercurile maghiare au proclamat la Timişoara aşa-zisa „Republică Autonomă Bănăţeană”, subordonată guvernului de la Budapesta.

•În martie 1920 delegaţia cehă la Conferinţa de pace de la Paris a consimţitsă lase României tot Maramureşul istoric, cu excepţia plasei Dolha Acest lucru nu s-a mai întâmplat, deoarece generalul Averescu a ordonat retragerea Armatei Române de la nord de Tisa.

•Tratatele de la Saint-Germain şi Trianon au obligat România să plătească Austriei şi Ungariei aşa-numita „datorie de eliberare” pentru teritoriile unite cu ţara.