Comportamentul şi Importanţa arahnidelor
Arahnidele vânează sau aşteaptă venirea unor insecte. Au ochi simpli şi diferite părţifolosite la vânat, cum ar fi coada scorpionului şi glandele producătoare de mătase alepăianjenului. Moliile şi căpuşele au capacităţi locomotorii limitate şi de aceea suglichidele unor animale sau plante. Arahnidele sunt animale solitare, cu excepţia sezonuluide împerechere, când comportamente complexe pot fi observate. Sexele sunt separate,iar femelel păzesc ouălele şi puii.
Arahnidele sunt în general folositoare deoarece se hrănesc cu insecte dăunătoare, iarpuţine specii de scorpioni şi păianjeni sunt periculoşi. Moliile şi căpuşele infecteazăoamenii şi animalele şi plantele domestice, răspândind astfel diverse boli.
https://www.youtube.com/watch?v=teroGtgHqUk
Capusele
Capusele sunt insecte parazite ce populeaza suprafata corpului (sunt ectoparaziti). Majoritatea se gasesc pe tegumentele mamiferelor (sau in blana lor), pe pielea pasarilor sau, mai rar, a reptilelor. Capusele fac parte din aceeasi clasa de insecte cu scorpionii si paienjenii - arahnide, din subclasa acarieni. Sunt paraziti hematofagi (se hranesc cu sangele gazdelor) si populeaza o singura gazda timp de cateva cateva zile, daca nu sunt indepartate. Cele mai multe cazuri apar primavara si vara (pana tarziu, spre toamna). Muscaturile lor sunt indolore (de aceea prezenta lor nu este simtita de catre gazda).
O parte din capuse nu transmit boli si nici nu determina aparitia unor probleme grave de sanatate gazdei. Altele insa, reprezinta principalul vector al bolii Lyme sau al unui tip particular de menigoencefalita.
In general, capusele tinere au 6 picioare (3 perechi), cele mature au 4 perechi. Sunt de dimensiuni foarte mici, insa pot fi vizibile cu ochiul liber. Masculii sunt negri, femelele sunt negre cu abdomenul rosu. Singura cale de a infecta o noua gazda este contactul fizic (ele nu sar, nu zboara, dar se ataseaza de corpul victimei). Se gasesc de obicei in iarba inalta si de acolo trec direct pe tegumente.
Capusele trebuie indepartate imediat ce sunt descoperite, iar pacientul trebuie sa fie atent sa le indeparteze in intregime, deoarece doar astfel se poate preveni transmiterea unor boli: prin indepartarea corpului se elimina riscul de transmitere a bolilor in timpul pranzului parazitului, prin indepartarea capului se elimina posibilitatea de aparitie la nivel local a unei inflamatii. De obicei pacientul nu trebuie sa ia masuri suplimentare: este suficient sa indeparteze atent capusa (sa se asigure ca este completa), sa dezinfecteze zona si sa se asigure ca nu apare o reactie in zona respectiva (o infectie sau inflamatie). Doar in anumite cazuri este necesar si un vaccin antitetanic.
Exista persoane care dezvolta reactii alergice la capuse. Intensitatea lor variaza: poate fi moderata, cu doar cateva semne si simptome prezente, sau poate fi grava (in cazuri rare, insa) evoluand chiar si cu soc anafilactic. Majoritatea afectiunilor pe care Capusele le pot determina in organismul uman au ca principale semne si simptome manifestari asemanatoare gripei: febra, cefalee, greata, voma, mialgii. Simptomele pot debuta inca din prima zi de la muscatura pana la 3 saptamani. Uneori, simptomele sunt insotite de aparitia unor pete rosiatice (rash-uri cutanate) la locul leziunii.
Alte manifestari locale ce apar dupa muscatura de capusa includ:
- aparitia unor vezicule, pustule ulcerate, escare, alaturi de dureri si tumefactie locala.
Paralizia indusa de muscatura de capusa este o complicatie relativ rara, insa ea poate sa apara. Este o paralizie flasca cu evolutie ascendenta, care apare daca un anumit tip de capuse secretante de toxine raman atasate de suprafata gazdei prea mult timp. Neurotoxina este secretata in saliva vascoasa a capusei doar dupa cateva zile (la primele hraniri nu apare). Paralizia poate fi cauzata chiar si de o singura capusa, mai ales daca aceasta este localizata la baza capului sau in vecinatatea coloanei, si implicit a maduvei spinale.
Simptomele acestei paralizii includ:
- Tulburari de coordonare.
Poate sa apara si paralizia respiratorie de cauza bulbara. Simptomele se remit daca se indeparteaza capusa.
Corpul Racu de rîu
Corpul este acoperit de o crusta alcatuita din chitina si calcar.Prezenta acestei cruste a dat denumirea de CRUSTACEE.Pe masura ce creste,racul naparleste.Crista noua se formeaza pe seama rezervei de calcar din stomac,care intareste pielea datorita calcarului se produce efervescenta).Pielea contine 2 pigmenti:albastru(care se distruge prin fierbere) si rosu. Corpul este alcatuit din doua parti:cefalotorace si abdomen. Pe cefalotorace exista: -doua perechi de antene formate din articole:una mai scurta si bifurcata,a doua mai lunga; -2 ochi compusi din mai multi ochi simpli,asezati in varful unor pedunculi cârnoși;racul vede bine in toate partile; -gura asezata ventral,prevazuta cu falci taioase; -5 perechi de picioare inegale,articulate,asezate ventral. Abdomenul,mai subtire decat cefalotoracele,este format din 7 segmente prevazute cu muschi puternici.Pe patrea ventrala a primelor 5 segmente se afla cate o pereche de picioruse mici.Al 6-lea si al 7-lea segment latit formeaza inotataoarea codala. In apa,racul inoata,indoind abdomenul si lovind apa cu inotatoarea codala.Apa este impinsa cu putere inainte,iar corpulse deplaseaza inapoi.Pe fundul apei,racul merge cu ajutorul ultimelor 4 perechi de picioare. Racul se hraneste cu animale,cu resturi de plante si cu cadrave de animale,curatind apa.Le apuca cu clestii,le taie si le aduce la gura.Este un animal omnivor. Antenele il ajuta la pipait si mirosit. In camerele branhiale,de pe laturile cefalotoracelui,formate prin indepartarea crustei de corp,se gasesc branhiile cu rol in respiratie.Branhiile sunt bogat vascularizate.Sunt prinse de baza picioarelor si continuu scaldate de apa,de unde retin oxigenul. Inima are forma pentagonala si sangele este de culoare albastra.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu